Geopolitics

Japonia a reușit pentru prima dată să extragă continuu nămol de pe fundul oceanului, la circa 1.900 km est de insula Minamitorishima, de la o adâncime de aproximativ 6 km. Analiza arată că elementele de pământuri rare medii și grele reprezintă aproximativ 54% din conținutul total de pământuri rare. Din aproximativ 50 de tone de nămol au fost identificate elemente-cheie precum itriu, gadoliniu și disprosiu. Autoritățile japoneze vizează un test de exploatare la scară mare din februarie 2027, cu un obiectiv de 350 de tone de nămol pe zi, iar până în martie 2028 vor finaliza evaluarea fezabilității industrializării.

Donald Trump a anunțat tarife noi de 10%–12.5% pentru 60 de țări, invocând Secțiunea 301 din Trade Act of 1974 și acuzații privind munca forțată în lanțurile de aprovizionare. El a amenințat și cu tarife suplimentare pentru UE și a spus că ia în calcul un atac militar asupra Iranului, descris drept „mai mare ca niciodată”. Pe fondul acestor riscuri, acțiunile din sectorul semiconductorilor au scăzut puternic: SOXX a coborât cu peste -4%, Nasdaq a pierdut -1.27%, iar Intel a căzut cu peste -7% în pofida unui ghidaj solid pentru veniturile din T3; Arm, Marvell și Micron au scăzut la rândul lor cu peste -5%.

Piețele globale s-au orientat către active de refugiu după ce SUA au majorat tarifele pentru bunuri provenite de la 60 de parteneri comerciali, pe fondul escaladării tensiunilor militare legate de Iran în Orientul Mijlociu. La New York, Dow Jones Industrial Average a urcat ușor, în timp ce Nasdaq Composite a scăzut. În Europa, STOXX 600 a recuperat o parte din pierderi, cu un avans de 0,8%. Randamentele obligațiunilor americane au urcat spre maximele ultimelor decenii, iar piețele anticipează o posibilă majorare de dobândă din partea Rezervei Federale.

Prețul aurului pe COMEX a revenit peste 4.070 $ pe uncie, iar argintul a urcat la 59 $/uncie. Investitorii evaluează impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra piețelor. Aurul și argintul sunt considerate active tradiționale de refugiu, iar variațiile lor de preț sunt corelate pozitiv cu riscurile geopolitice.

Tata Consumer Products a anunțat că va transfera integral către consumatori orice creștere a costurilor materiilor prime cauzată de conflictul din Asia de Vest sau de un salt al prețurilor la mărfuri indus de El Niño, pentru a-și proteja profitabilitatea. Compania a majorat deja prețurile la ceai și adoptă o abordare de „așteptare și observare” pentru alte produse, precum leguminoasele, în funcție de evoluțiile climatice și geopolitice. Marjele brute ale operațiunilor din India sunt sub presiune pe termen scurt, însă compania estimează că marja operațională se va extinde cu 50–70 de puncte de bază în acest exercițiu financiar.

Aurul și argintul au scăzut, după ce aprecierea dolarului și escaladarea tensiunilor geopolitice dintre SUA și Iran au afectat apetitul pentru risc. Indicele dolarului a urcat peste pragul de 101, punând presiune pe prețurile metalelor prețioase. Pe COMEX, aurul a coborât cu 0,48% la 4.030 USD/uncie, iar argintul a scăzut cu 0,41% la 57,80 USD/uncie. În India, contractele futures MCX pentru aur și argint au pierdut aproape 1%, iar analiștii au indicat străpungerea unor niveluri-cheie de suport.

Escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu a împins prețul țițeiului peste $90 pe baril, alimentând temerile privind revenirea inflației. Contractele futures pe aur s-au stabilizat în jurul a $4,150 după fluctuațiile recente. Randamentele ridicate ale obligațiunilor și așteptările privind o politică strictă a Rezervei Federale limitează câștigurile pe termen scurt, în pofida cererii de activ de refugiu și a achizițiilor băncilor centrale. Din punct de vedere tehnic, aurul testează rezistența $4,155–$4,165, iar o depășire ar deschide drumul spre $4,300; în caz de respingere, piața urmărește suportul $3,940–$4,000.

Acțiunile Xero (ASX: XRO) au coborât intraday cu 2,8%, la 62,63 A$, un minim din iunie 2022, ducând declinul de la începutul anului la 65%. Scăderea a fost pusă pe seama escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și a revenirii Brent peste 100 US$/baril, alimentând temeri privind inflația și noi majorări de dobândă. În același timp, segmentul tehnologic din S&P 500 și indicele tehnologic ASX au înregistrat corecții pronunțate.

Escaladarea bruscă a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu a împins petrolul Brent în sus cu 7% într-o singură zi și cu aproape 40% pe parcursul lunii, readucându-l peste 100 de dolari pe baril. Atacurile Houthi asupra unor petroliere din Marea Roșie și apropierea Iranului de blocarea Strâmtorii Hormuz au alimentat temerile privind un nou șoc inflaționist. Bursele asiatice au scăzut puternic, cu Nikkei în coborâre cu 2,9% și KOSPI cu 3,7%. Randamentele titlurilor de Trezorerie americane au urcat la maxime pe mai mulți ani, pe fondul pariurilor că Rezerva Federală ar putea majora dobânda chiar săptămâna viitoare.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că, din martie 2026, conflictul dintre Statele Unite și Iran a dus la blocaje regulate ale Strâmtorii Hormuz, afectând 20% din tranzitul de gaze naturale lichefiate (LNG) și împingând prețurile gazelor cu 30% mai sus. În acest context, mai multe economii își reorientează centralele către cărbune. AIE anticipează că producția globală de electricitate pe cărbune va crește cu 1,4% în 2026, iar emisiile de CO2 din sectorul electric vor urca cu 1%.